Tipărire

Scurt istoric

Actualul teritoriu al comunei Albeşti a fost incadrat din punct de vedere istoric in fostul ţinut al Faldului. Locul se mai poate considera o veche vatra romaneasca mai ales pentru ca de acest teritoriu sunt legate evenimente istorice importanta naţionala. Cercetări arheologice ale regretatului profesor Ghenuata Coman si de alti muzeografi din cadrul Muzeului Judeţean Vaslui, au scos la iveala straturi succesiveincepand din paleolitic pina in perioada de formare a poporului roman. Deosebit de importante sunt punctele arheologice Moseni pentru ceramica neolitica si marea aşezare dacica din punctul Cetatuia Vladnic. Valea paraului Straşnic este foarte bogata in atestări documentare in raport cu alte zone ale judeţului. Având in vedere ca atestările sunt posterioare existentei localităţilor ne putem da seama de marea vechime a acestora. Astfel la 15 iunie 1453 printr-un document emis la Suceava, Ilie Voievod acorda lui Pan Onea Ciucnic un sat pe Bârlad anume satul Iui Docolin. Este cea mai veche atestare documentara a viitorului targ Docolina, iar din denumirea anterioara primului proprietar cunoscut se vede vechimea sa. Pe locul unde este situat actualul sat Corni a existat o localitate stapinita de judele Mihai Colici. Satul s-a numit Conoviti, apoi Colicani pana in secolul al XVII - lea. La 7 decembrie 1436 si un sat la Conoviti unde este Mihail Colici, iar la 2 iulie 1439 si un sat unde a fost Mihail Colici. Pentru satul Albeşti cea mai veche atestare păstrata este de la 6 martie 1493 intr-un document de la Stefan cel Mare prin care acesta intaraste lui Mihai Albu jumătate din satul Rodeşti pe Straşnic, iar dupa 1493 si-a schimbat cu timpul denumirea dupa noul proprietar loan Albu. In codrul Crasnei s-a desfăşurat bătălia dintre oastea Voievodului Bogdan al II -lea tatăl lui Stefan cel Mare si invadatorii polonezi. Marea bătălie de la Podul înalt s-a desfăşurat in apropiere de Albeşti, unde acţiuni legate de aceasta având loc si pe teritoriul comunei. Langa Docolina, cronicarul Grigore Ureche consemnează lupta dintre Petre Şchiopul si pretendentul la domnie loan Cretu Potcoava. Tot din Docolina exista legata una dintre cele mai frumoase legende romaneşti consemnata de loan Neculce si anume aceea a visului lui Petru Rares urmata de oastea alegerii sale ca domn al Moldovei. Un focar de cultura medievala in aceasta zona 1-a constituit Schitul Vladnic legat de familia boiereasca celebra a costachestilor si de personalitatea deschizătorilor de drum in scoală romaneasca si primul autor de gramatica din Moldova Gheorghe Saulescu. Ca bunuri de patrimoniu existente inca pe teritoriul comunei semnalam zona Vladnic importanta pentru mai multe epoci de istorie, clădirea de cult de la Albeşti din 1737, doua monumente ale eroilor, unul din satul Corni din primul război mondial si unul in satul Gura Albeşti din cel de al doilea război mondial.

 

Persoane din instituție:
Primar: Amanci Monica
Viceprimar: Iftenie Romeo
Secretar: numit temporar prin delegație
Contabil: Filip Georgeta

Suprafata: 5910 ha
Intravilan: 165 ha
Extravilan: 5745 ha
Populatie: 3295
Gospodarii: 1252
Nr. locuinte: 1440
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 5

Numele localităților aflate în administrație:
Albeşti, Corni - Albeşti, Crasna, Gura Albeşti

Așezarea geografică:
Localitatea se află situată la 25 km faţă de reşedinţa de judeţ Vaslui
Comuna Albeşti din punct de vedere geografic este situată în zona centrală a judeţului Vaslui şi se învecinează:
La Nord cu comuna Olteneşti
La Est cu comunele Hoceni şi Vutcani
La Sud cu comuna Rosiesti
La Vest cu comuna Costestila Nord - Vest cu comunele Munteni de Jos şi Deleni

Activități specifice zonei:
Agricultură, Creşterea animalelor, Prelucrare florea soarelui, Morărit
Legumicultura se practică în cea mai mare parte în gospodăriile populaţiei. Se cultivă în special roşii, ardei, castraveţi, vinete varză.
ZOOTEHNI - Creşterea animalelor se practică în cea mai mare parte la nivelul gospodăriilor individuale. Sunt posibilităţi de păşunat pe păşune şi în păduri iar terenul este propice pentru cultura plantelor furajere.
Viticultură este reprezentată pe o suprafaţă de 78 ha, principalele soiuri cultivate, soiul hibrid.
SILVICULTURĂ - Suprafaţa cu pădure şi alte terenuri cu vegetaţie forestiera a comunei Albeşti este de 200 ha reprezentând 3% din suprafaţa totala a comunei. Zonele de pădure asigură producţia de plante medicinale şi fructe de pădure.

Activități economice principale:
O pondere importantă a economiei o reprezintă agricultura, o mare parte a forţei de muncă fiind angrenaţa în acest domeniu. Ca şi culturi pe lângă cele cerialiere, fiind o zonă de deal este propice cultura pomilor fructiferi şi a viţei de vie. Creşterea animalelor ocupa un loc important in domeniul agriculturii, prioritate fiind creşterea ovinelor, caprinelor si porcinelor.
Se cultiva în special grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă, lucerna soia.
SC Mărul de aur SRL - domeniu de activitate - pomicultura
SC Mirba OIL SRL - domeniu de activitate - producţie, prelucrarea florii soarelui
SC Farinprod SRL - domeniu de activitate - morarit
SC Bughius Impex SRL - domeniu de activitate - comerţ
SC Andremon SRL - domeniu de activitate - comerţ

Obiective turistice:
Datorită organizării regionale şi avantajelor oferite la nivelul zonei există posibilităţi de a investi în turism.
Cadrul natural cu valoare deosebită favorizează dezvoltarea agroturismului.
Suprafeţele de teren împădurite care acoperă dealurile şi aerul curat permit dezvoltarea turismului de agrement.

Evenimente locale:
În fiecare miercuri târg (animale, îmbrăcăminte, fructe, etc.)în satul Crasna.

Facilitati oferite investitorilor:
Acces la DN 24
Cale ferată
Terenuri agricole de bună calitate
Spaţii depozitare
Resurse umane

Proiecte de investitii:
Aducţiune apă
Aducţiune gaz metan
Dezvoltare infrastructură
Construcţie sediu primărie-finalizat
Construcţie sediu Cămin cultural
Înfiinţare bază sportivă
Extindere reţea telecablu
Internet şcoli şi primărie.