Actualul teritoriu al comunei Albești a fost încadrat din punct de vedere istoric in fostul ținut al Faldului. Locul se mai poate considera o veche vatra românească mai ales pentru ca de acest teritoriu sunt legate evenimente istorice importanță națională. Cercetări arheologice ale regretatului profesor Ghenuata Coman și de alți muzeografi din cadrul Muzeului Județean Vaslui, au scos la iveala straturi succesive începând din paleolitic până în perioada de formare a poporului român. Deosebit de importante sunt punctele arheologice Moșeni pentru ceramica neolitica si marea așezare dacica din punctul Cetățuia Vladnic. Valea pârâului Strașnic este foarte bogata in atestări documentare in raport cu alte zone ale județului. Având in vedere ca atestările sunt posterioare existentei localităților ne putem da seama de marea vechime a acestora. Astfel la 15 iunie 1453 printr-un document emis la Suceava, Ilie Voievod acorda lui Pan Onea Ciucnic un sat pe Bârlad anume satul Iui Docolin. Este cea mai veche atestare documentara a viitorului târg Docolina, iar din denumirea anterioara primului proprietar cunoscut se vede vechimea sa. Pe locul unde este situat actualul sat Corni a existat o localitate stăpânită de judele Mihai Colici. Satul s-a numit Conoviti, apoi Colicani pana in secolul al XVII – lea. La 7 decembrie 1436 si un sat la Conoviti unde este Mihail Colici, iar la 2 iulie 1439 si un sat unde a fost Mihail Colici. Pentru satul Albești cea mai veche atestare păstrata este de la 6 martie 1493 într-un document de la Stefan cel Mare prin care acesta întărește lui Mihai Albu jumătate din satul Rodești pe Strașnic, iar după 1493 si-a schimbat cu timpul denumirea după noul proprietar loan Albu. In codrul Crasnei s-a desfășurat bătălia dintre oastea Voievodului Bogdan al II -lea tatăl lui Stefan cel Mare si invadatorii polonezi. Marea bătălie de la Podul înalt s-a desfășurat in apropiere de Albești, unde acțiuni legate de aceasta având loc si pe teritoriul comunei. Lângă Docolina, cronicarul Grigore Ureche consemnează lupta dintre Petre Șchiopul si pretendentul la domnie loan Cretu Potcoava. Tot din Docolina exista legata una dintre cele mai frumoase legende românești consemnata de loan Neculce si anume aceea a visului lui Petru Rares urmata de oastea alegerii sale ca domn al Moldovei. Un focar de cultura medievala in aceasta zona 1-a constituit Schitul Vladnic legat de familia boiereasca celebra a costachestilor și de personalitatea deschizătorilor de drum în școala românească si primul autor de gramatica din Moldova Gheorghe Săulescu. Ca bunuri de patrimoniu existente încă pe teritoriul comunei semnalam zona Vladnic importanta pentru mai multe epoci de istorie, clădirea de cult de la Albești din 1737, doua monumente ale eroilor, unul din satul Corni din primul război mondial si unul in satul Gura Albești din cel de al doilea război mondial.

Sari la conținut