Monografia comunei

Localitatea Albeşti este comună componentă a judeţului Vaslui, situată la 25 km faţă de reşedinţa de judeţ Vaslui. Suprafața teritoriului administrativ a comunei este de 5.910 ha, însemnând 59,10 km2, ceea ce reprezintă aproximativ 1,11 % din suprafaţa totală a judeţului Vaslui (5.318 km2).

Satele aparținătoare comunei sunt:

• Satul Albești - reședință de comună;
• Satul Corni-Albești - sat aparținător;
• Satul Crasna - sat aparținător;
• Satul Gura Albești - sat aparținător.

Comuna Albeşti din punct de vedere geografic este situată în zona centrală a judeţului Vaslui şi se învecinează:

• la Nord cu comuna Olteneşti;
• la Est cu comunele Hoceni şi Vutcani;
• la Sud cu comuna Roşieşti;
• la V est cu comuna Costeşti;
• la Nord - Vest cu comunele Munteni de Jos şi Deleni.

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Albeşti se ridică la 2. 893 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.295 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96, 13%). Pentru 3,8% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (88,87%), dar există şi minorităţi de creştini după evanghelie (5,05%) şi adventişti de ziua a şaptea (1,76%). Pentru 3,8% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.
Din suprafaţă totală a comunei, terenurile agricole reprezintă 4. 572 ha, iar terenurile având altă categorie de folosinţă (neagricole) reprezintă 1.263 ha.
O pondere importantă a economiei o reprezintă agricultura, o mare parte a forţei de muncă fiind angrenată în acest domeniu. Ca şi culturi pe lângă cele cerialiere, fiind o zonă de deal este propice cultura pomilor fructiferi şi a viţei de vie. Creşterea animalelor ocupa un loc important in domeniul agriculturii, prioritate fiind creşterea ovinelor, caprinelor si porcinelor.
Pe raza comunei se află câteva unităţi economice cu profil de activitate diversificat ceea ce denotă preocuparea cetăţenilor pentru creşterea permanentă a veniturilor, respectiv îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Gama activităţilor este variată, de la activităţi comerciale la prestări servicii, alimentaţie publică.
Comuna dispune de asemenea de alimentare cu energie electrică, serviciu de salubritate, telefonie fixă şi cablu Tv.
Ca instituții publice, pe raza comunei Albești, putem aminti:

• Primăria Albeşti;
• Poliţie, Poştă;
• Trei grădiniţe;
• Două şcoli gimnaziale;
• O şcoală primară;
• Două cămine culturale;
• Bibliotecă comunală;
• Şapte biserici.

Actualul teritoriu al comunei Albeşti, a fost încadrat din punct de vedere istoric în fostul ţinut al Fălciului. Locul se poate considera o veche vatră românească mai ales pentru că de acest teritoriu sunt legate evenimente istorice de importanţă naţională.
Cercetări arheologice ale regretatului profesor Ghenuţă Coman (n. 1914) şi ale altor muzeografi din cadrul Muzeului Judeţean Vaslui, au scos la iveală straturi succesive începând din paleolitic până în perioada de formare a poporului român.
Deosebit de importante sunt punctele arheologice Moşeni pentru ceramica neolitică şi marea aşezare dacică din punctul Cetăţuia Vladnic.
Valea râului Straşnic este foarte bogată în atestări documentare în raport cu alte zone ale judeţului.
A vând în vedere că atestările sunt posterioare existenţei localităţilor ne putem da seama de marea vechime a acestora.
Astfel, la 15 iunie 1453, printr-un document emis la Suceava, Ilie Voievod acorda lui Pan Onea Ciucnic un sat pe Bârlad, anume satul Dacolin. Este cea mai veche atestare documentară a viitorului târg Dacolina iar din denumirea anterioară primului proprietar cunoscut se observă vechimea sa. Pe locul unde este situat actualul sat Comi a existat o localitate stăpânită de către judele Mihai Colici. Satul s-a numit Conoviti apoi Colicani pana în secolul al XVII-iea. La 7 decembrie 1436 exista şi un sat la Conoviti unde este Mihail Colici iar la 2 iulie 1439 şi un sat unde a fost Mihail Colici.
Pentru satul Albeşti, cea mai veche atestare păstrată este de la 6 martie 1493 într-un document de la Ştefan cel Mare prin care acesta întăreşte lui Mihai Albu jumătate din satul numit Rădeşti pe Strasnic partea de sus. Deci satul s-a numit întâi Rădeşti iar după 1493 şi-a schimbat cu timpul denumirea după noul proprietar Ioan Albu.
În codrul Crasnei s-a desfăşurat bătălia dintre oastea Voievodului Bogdan al Ii-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare şi invadatorii polonezi.
Marea bătălie de la Podul Înalt (1475) s-a desfăşurat în apropiere de Albeşti, unde acţiuni legate de acesta având loc şi pe teritoriul comunei. Lângă Dacolina, cronicarul Grigore Ureche consemnează lupta dintre Petre Şchiopu şi pretendentul la domnie Ioan Creţu Potcoavă. Tot de Dacolina este legată una dintre cele mai frumoase legende româneşti consemnată de Ioan Neculce şi anume aceea a visului lui Petru Rareş urmată de vestea alegerii sale ca domn al Moldovei.
Un focar de cultură medievală în aceasta zonă l-a constituit schitul Vladnic legat de familia boierească celebră a Costăcheştilor şi de personalitatea deschizătorilor de drum în şcoala românească şi primul autor de gramatică din Moldova, Gheorghe Săulescu (1799 -1875).
Ca bunuri de patrimoniu existente încă pe teritoriul comunei semnalăm zona Vladnic importantă pentru mai multe epoci istorice , clădirea de cult de la Albeşti din 1737, două monumente ale eroilor, unul din satul Comi din primul război mondial şi unul în satul Gura­Albeşti din cel de-al doilea război mondial.

Localitatea se află situată la 25 km faţă de reşedinţa de judeţ Vaslui. Comuna Albeşti
din punct de vedere geografic este situată în zona centrală a judeţului Vaslui şi se învecinează:

• La Nord cu comuna Olteneşti;
• La Est cu comunele Hoceni şi Vutcani;
• La Sud cu comuna Roşieşti;
• La Vest cu comuna Costeşti;
• La Nord - Vest cu comunele Munteni de Jos şi Deleni.

Caracteristicile reliefului:

Județul Vaslui are un relief predominant de deal și podiș, cu pante reduse ale versanților, diferențe mici de altitudine, interfluvii relativ netede, brăzdate de văi largi ale cursurilor de apă. Unitatea majoră de relief peste care se suprapune teritoriul județului este Podișul Moldovei. Trăsăturile dominante ale acestuia sunt:

• relativă uniformitate geomorfologică, dată de prezenţa unei singure forme de relief dominantă, cea de platou, de podiş;
• altitudini modeste (cea maximă atingând doar 484 m);
• altitudine medie redusă (cca 250 m);
• energie de relief moderată (100-300 m);
• accesibilitate ridicată, determinată de extensiunea largă a suprafeţelor plane şi pseudo-plane, a versanţilor cu declivitate redusă, a culmilor aplatizate şi văilor largi; valenţe turistice limitate la diversificarea peisajului de detaliu;
• dinamică geomorfologică actuală accentuată, manifestătă prin deplasări în masă, torenţialitate şi eroziune. Procesele sunt subvenţionate de o constituţie litologică alcătuită preponderent din roci moi: argile, pietrişuri, nisipuri, dar şi de mişcările neotectonice actuale, cu valori cuprinse între 1-3 mm/an;
• riscuri geomorfice variate: alunecări de teren, torenţialitate, eroziune.

Din punct de vedere geologic, cea mai mare parte a teritoriului judeţean este aşezat pe depozite sedimentare relativ noi şi necosolidate, provenind din perioada Neogenului, acoperite cu o cuvertură relativ subţire de formaţiuni cuaternare, care se prezintă sub formă de prafuri şi argile de consistenţă tare, plasticitate şi compresibiltate medie şi mare, la care se aduagă mici formaţiuni calcaroase, roca de bază ce apare la circa 8-9 m adâncime fiind argilele marnoase. În plus, pe văile râurilor există depozite aluvionare de argile, praf şi nisip. Prin urmare, din punct de vedere geotehnic, circa 90% din terenurile de fundare din judeţ sunt dificile, implicând necesitatea unor studii amănunţite înainte de a demara lucrări de construcţie.
Suprafaţa teritoriului este dominată de versanţi cu pante şi poziţii diferite, urmează ca pondere, platourile slab înclinate cu lăţimi variabile din care se disting Platourile Albeştilor.
Relieful de acumulare este reprezentat în principal prin şesul Bârladului care ocupă partea vestică a comunei dar şi de şesurile mai mici ale celor doi afluenţi Crasna şi Albeşti.
Gradul de eroziune a solurilor este foarte mult influenţat de panta terenului şi de roca de solidificare astfel încât variabilitatea formelor de eroziune este în concordanţă cu mărimea pantelor.

Prin poziţia sa geografică teritoriul comunei Albeşti beneficiază de un climat temperat continental, cu unele influenţe locale, provocate de masele de aer cald şi uscat provenind din zona Asiei, care fac ca verile să fie foarte călduroase şi secetoase, de cele atlantice care fac ca precipitaţiile sub formă de ploaie să fie bogate în perioada mai-iunie, respectiv de masele de aer rece siberian care aduc ger şi viscol în perioadele de iarnă.
Temperatura medie anuală variază între 8 şi 10 grade Celsius, fiind mai ridicate în partea de sud a judeţului, cele specifice lunii iulie variază între 18 şi 21 de grade Celsius, iar cele medii pentru luna ianuarie între -2 şi -4 grade Celsius. Cu toate acestea, extremele termice pot ajunge la +39 (în anul 2000)/-32 de grade Celsius (în anul 1963), ceea ce ridică probleme pentru populaţie, agenţi economici şi autorităţile locale. Perioada tipică de îngheţ este octombrie-martie.
Precipitaţiile medii anuale variază între 450 şi 600 mm/an, fiind mai ridicate în partea nord-vestică a judeţului Vaslui, mai scăzute în zona central-estică şi în luncile râurilor, unde se manifestă frecvent perioade de secetă (mai ales în lunile iulie-septembrie), ceea ce afectează nivelul producţiei agricole. Distribuţia precipitaţiilor este una inegală, cu circa 1/3 total căzute în perioada mai-iunie, când acestea au preponderent caracter convectiv (torenţial), ceea ce creşte riscul producerii de viituri. Spre exemplu, în ziua de 16 iunie 2019, la Plopana au căzut 123 1/mp de ploaie, în 5 iunie 2001 la Murgeni au fost 112 1/mp, iar în 23 iunie 1999 s-au înregistrat 123 1/mp de apă în mai puţin de 24h. În ultimii ani, alternează tot mai des anii secetoşi (de ex. 2008, 2009, 2011, 2015, 2018 ) cu cei bogaţi în precipitaţii (2010, 2012, 2016).
În plus, gradul redus de împădurire al versanţilor, precum şi starea precară de întreţinere a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, face ca precipitaţiile de tip torenţial să accentueze fenomenul de eroziune al solurilor, cu efecte negative asupra productivităţii agricole a acestora, dar şi de ravenaţie ( alunecări de teren sub forma ravenelor pe torenţi), care pot produce pagube materiale şi care conduc la colmatarea acumulărilor de apă. Conform Schemei privind riscurile teritoriale de la nivelul ISU "Podul Înalt" Vaslui, elaborată în anul 2019, se impun lucrări de înfiinţare a unor perdele forestiere pe versanţii râurilor Prut, Elan, Mihona, Epureni, Buda, Bârlad, V asluieţ, Racova, Crasna, Simila şi Tutova - tocmai pentru a limita aceste fenomene de scurgere rapidă a apelor. Viteza media anuală a vântului variază 2-3 m/s, fiind mai scăzută în partea de vest şi mai ridicată în cea de est (Culoarul Prutului), dar şi la confluenţele unor văi ( de ex. Crasna), unde există chiar şi potenţial de valorificare energetică a acestuia. Viteza variază de-a lungul anului, fiind mai puternică în februarie-aprilie, respectiv mai scăzută în august-octombrie. Furtunile mai puternice se produc în iunie-iulie (vijelii însoţi.te de ploaie) şi ianuarie-februarie (viscol), afectând (sub forma distrugerii culturilor agricole, a acoperişurilor, a inundaţiilor, a avariei reţelei de electricitate, a înzăpezirii drumurilor etc.), conform ISU. 

1. POTENȚIALUL HIDDROLOGIC

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Albeşti aparţine bazinului râului Bârlad. Astfel, hotarul vestic al comunei este asigurat de apele Bârladului cu direcţia de curgere N - NV - S - SE. Pe partea stângă a Bârladului, primeşte ca afluenţi Pârâul Crasna şi Pârâul Albeşti cu debite mici şi variabile în funcţie de cantitatea de precipitaţii. Pârâiele Crasna şi Albeşti au debit variabil care provine din colectarea apelor de diferite forme. Astfel, în perioada cu precipitaţii abundente, debitul acestora este considerabil, urmând să scadă, singura sursă de apă rămâne cea a izvoarelor. Pe teritoriul comunei Albeşti, nivelul apei freatice oscilează de la 1 m în zonele de şes la 10 m în zonele de versant platou.

2. VEGETAȚIA
Pe fondul unui proces intens şi de lungă durată de antropizare (intervenţie umană), vegetaţia naturală a fost înlocuită în cea mai mare parte cu culturi agricole, păşuni, căi de comunicaţii, suprafeţe construite. Prin urmare, suprafeţele ocupate cu păduri, altădată predominante în zonă, s-au restrâns treptat, ajungând în prezent la o pondere de circa 15%, la jumătate faţă de media naţională. Astfel, până la înălţimi de 300 m apar insule de păduri de quercinee (stejar pufos, stejar brumăriu) în amestec cu arţar tătărăsc, iar pe culmile mai înalte regăsim păduri de amestec între stejar şi alte specii de foioase, precum gorunul, teiul, carpenul, paltinul, ulmul şi chiar fagul. În condiţiile în care pădurile sunt puţin extinse şi au adesea rol de protecţie, activitatea de exploatare şi prelucrare a lemnului nu are o tradiţie foarte îndelungată şi nici un rol central în sfera activităţilor industriale, precum în cazul localităţilor din judeţele din zona de vest a Moldovei (Suceava, Neamţ, Bacău).
Covorul vegetal este reprezentat, în cea mai mare parte a teritoriului de silvostepă ( alternări de pajişti cu plante xerofile, precum păiuş, firuţă, colilile, cu insule de pădure), în timp ce în zonele mai joase de stepă (ierburi şi arbuşti spinoşi, specifici zonelor cu climat uscat). Aşadar, pajiştiile au o valoare nutritivă relativ redusă, fiind mai degrabă favorabille creşterii cornutelor mici ( ovine, caprine) decât celor mari (bovine, bubaline). Totuşi, potenţialul apicol al zonei este unul ridicat.

3. FAUNA
Corelată strâns cu tipul de vegetaţie, fauna se dispune, tipologic, pe cele două etaje biogeografice, de pădure şi silvostepă (stepă). În păduri vieţuieşte o faună mare, de mamifere (mistreţ, căprioară, cerb lopătar, lup, vulpe, jder), iar în cea de stepă şi silvostepă, pe lângă numeroase specii de rozătoare, specii de păsări mici, prepeliţe sau potârnichii. Dintre speciile cu valoare cinegetică se remarcă mistreţul şi căpriorul în zona pădurilor de foioase, iar în lunca Prutului se întâlnesc animale cu blana preţioasă, precum vidra, bizamul şi câinele enot (bursucul cu barbă). Apele Prutului sunt bogate în specii de peşte precum crapul, ştiuca, bibanul, avatul etc., iar cele ale râurilor mai mici adăpostesc specii de biban, clean, caras, oblet etc. 

1. INFRASTRUCTURA RUTIERĂ
O componentă importantă a spaţiului rural şi un element de prim ordin al resurselor dezvoltării rurale este infrastructura, prin cele două laturi ale sale: infrastructura fizică şi infrastructura socială, care au un impact direct asupra gradului de civilizaţie şi de dezvoltare a satelor.
O problemă semnificativă, care trebuie soluţionată în vederea promovării incluziunii sociale şi a dezvoltării economice locale în general, este reprezentată de infrastructură.
În zonele rurale, drumurile locale au un rol cheie în asigurarea accesului la rutele de comunicare naţionale şi, prin urmare, reprezintă principalele centre economice, sociale şi culturale ale judeţului şi obiective de interes local.
Dezvoltarea economică şi socială durabilă a zonelor rurale depinde în mod esenţial de îmbunătăţirea infrastructurii rurale şi a serviciilor de bază existente.
În perspectiva viitorului, zonele rurale trebuie să se plaseze într-o poziţie competitivă pentru investiţii, oferind în acelaşi timp populaţiei locale standarde adecvate de viaţă în comunitate şi servicii sociale corespunzătoare.
Drumurile, în mediu rural, reprezintă principala cale de transport.
Dezvoltarea şi implicit calitatea acestora şi a traficului ce se desfăşoară pe aceste drumuri mai au mult de recuperat până a ajunge la ceea ce reprezintă normalitate la nivelul Uniunii Europene.
Deşi infrastructura de bază a zonelor rurale ( drumurile, alimentarea cu apă ş1 infrastructura canalizării) a fost susţinută în ultimii ani atât prin fonduri naţionale, cât şi prin fonduri UE, aceasta este încă subdezvoltată, limitând creşterea economică şi gradul de ocupare a forţei de muncă, şi afectează negativ calitatea vieţii populaţiei rurale.
Transportul în comun, în comuna Albeşti se realizează de către companii private ce au curse între localităţi importante din judeţ.
La nivelul judeţului din care face parte comuna Albeşti, există o reţea de 350 km de drumuri naţionale, administrate de Ministerul Transporturilor, prin DRDP Iaşi - al căror principal rol este să asigure legăturile între judeţele şi principalii urbani din regiunea Nord-Est, Sud-Est, dar şi cu Republica Moldova.
Dintre aceştia, 351 km sunt modernizaţi, iar 39 km sunt cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară - situaţie anormală pentru un drum de importanţă naţională.
Deşi nu reprezintă o sursă oficială, Asociţia Pro Infrastructura întreţine o bază de date în care şoferii consemnează în timp real starea drumurilor, pe coduri de culoare: albastru - excelentă; verde - bună; galbenă - medie: roşie - proastă şi foarte proastă).
Harta pentru judeţul Vaslui, reprodusă în figura de mai jos indică faptul că doar E 581 Mărăşeşti-Bârlad-Crasna -Huşi-Albiţa, DN 24 Crasna - Vaslui-Iaşi- Sculeni, DN 28 Huşi - Iaşi şi respectiv DN 24A Bârlad - Huşi (pe tronsonul Zorleni - Floreni) erau percepute de către şoferi ca fiind într-o stare foarte bună.
Drumul DN 15 D Vaslui - Negreşti - Roman se afla, conform şoferilor, într-o stare foarte bună între Vaslui şi Mărăşeni, respectiv bună între Mărăşeni-Podeni şi Negreşti-Roman. DN 24D Bârlad-Galaţi se află, la rândul său, într-o stare bună, cu mici excepţii.
Recensământul de trafic din anul 2015, a indicat valori relativ scăzute ale traficului pe drumurile naționale din județ, excepție făcând DN 24, de la granița cu județul Galați- Bârlad - Crasna - Vaslui - până la limita cu județul Iași, unde valorile ating între 5.000 și 10.000 vehicule pe zi, cel mai intens trafic fiind raportat în preajma celor două municipii, pe fondul navetismului. Pe restul drumurilor valorile se mențin sub 5.000 de vehicule/zi, chiar și sub 3.000 în cazul DN 2F, DN 15D, DN 24A, DN 28, DN 11A, mai ales în zonele îndepărtate de orașe. Un drum pe care traficul crește să crească accentuat este DN 24B Crasna - Huși - Albița, pe fondul intensificării mobilității transfrontaliere.
În acest context, Master Plan-ul General de Transport al României nu prevede, până la nivelul anului 2030, investiţii majore în infrastructura majoră de transport, excepţie făcând varianta de ocolire a municipiului Vaslui şi modernizarea drumurilor TransRegio Vaslui-Iaşi, Vaslui-Bârlad-Galaţi şi Vaslui-Bacău, respectiv a drumului EuroTrans Crasna-Albiţa. Cele 3 drumuri menţionate se află momentan într-o stare bună ( date fiind şi reabilitări recente de pe DN 2F Vaslui-Bacău, respectiv stare bună de întreţinere a DN 24), context în care reabilitarea lor nu este stringentă.
Sintetizând, caracteristicile reţelei de drumuri judeţene din Vaslui ar fi următoarele: După tipul îmbrăcăminţii rutiere, 7% sunt de pământ, 23% sunt pietruite, 1 % sunt betonate şi 69% sunt asfaltate (inclusiv cu îmbrăcăminţi rutiere oraşe (valori care iau în calcul ipoteza că lucrările de reabilitare şi modernizare prin POR şi PNDL sunt finalizate/vor fi finalizate curând);
După stare, 30% sunt în stare proastă/rea (drumurile pietruite şi de pământ), 24% sunt în stare satisfăcătoare ( asfaltate/betonate de mai mult timp), iar 46% sunt în stare bună ( asfaltate recent sau în curs de asfaltare cu fonduri europene, de la bugetul de stat şi cel local);
Cele mai mari valori de trafic (peste 1.500 de vehicule pe zi) se înregistrează pe: DJ 243 (legătură între DN 2F şi E 581), DJ 245 (DN 2F - E 581), DJ 248 (DN 15D - Iaşi) şi DJ 247 (DN 2F - DN 15D - DN 24 - Iaşi). Dintre acestea, sunt probleme majore doar pe DJ 245, parţial în curs de modernizare cu fonduri POR şi PNDL, pe care există 16 km în stare proastă, motiv pentru care se foloseşte ca alternativă, pe tronsonul Floreşti - DN 2F, DJ 245M, drum în curs de modernizare cu fonduri POR. DJ 243 e asfaltat şi în stare satisfăcătoare, însă va avea nevoie de o reabilitare curând. DJ 248 şi DJ 247 sunt modernizate, respectiv în curs de modernizare cu fonduri POR. Valori de trafic apropiate de pragul de 1. 500 de vehicule pe zi se mai înregistrează pe DJ 244 (E 581 -DN 24A ), DJ 207E (Vaslui-Negreşti), 244B (E 581 - DN 24A/DN 26), DJ 243A (jud. Galaţi - E 5 81 -DN 11 A -DJ 243) şi DJ 245 A (DN 24 -DJ 245). Dintre acestea, sunt probleme pe DJ 244 (drum asfaltat, în stare rea), DJ 207E (drum parţial pietruit), şi DJ 243A ( drum parţial pietruit, parţial de pământ, parţial asfaltat, în stare rea) şi DJ 245A (parţial pietruit şi parţial de pământ);
Drumurile care deservesc cel mai mare numărul de locuitori sunt: DJ 244B ( deja modernizat cu fonduri POR), DJ 243 (asfaltat, dar cu nevoi de reabilitare), DJ 245 (în curs de modernizare cu fonduri POR şi PNDL, însă cu o porţiune pietruită şi de pământ care traversează o zonă nelocuită), DJ 243A (parţial de pământ, pietruit şi asfaltat, în stare rea), DJ 247 (în curs de modernizare cu fonduri POR), DJ 244C (parţial pietruit, în stare proastă), DJ 244A (parţial asfaltat/ pietruit/ de pământ, în stare proastă), DJ 244 (asfaltat, dar cu nevoi de reabiitare), DJ 245D (parţial pietruit), DJ 245A (modernizat doar pe câteva tronsoane prin PNDL, parţial asfaltat/ pietruit/ de pământ în stare rea), DJ 284 (modernizat prin PNDL) şi DJ 207E (parţial pietruit);
Drumurile care au acces direct la reţeaua TEN-T sunt: DJ 244B (modernizat cu fonduri POR), DJ 245 (parţial în curs de modernizare cu fonduri POR şi PNDL, însă pietruit/de pământ pe două tronsoane în stare proastă), DJ 243B (modernizat parţial prin PNDL, însă asfaltat/ pietruit pe două tronsoane în stare proastă), DJ 244K (modernizat parţial cu fonduri de la bugetul local, pietruit pe un tronson în stare proastă), DJ 244M (modernizat parţial prin PNDL, pietruit pe un tronson în stare proastă), DJ 245L (modernizat parţial cu fonduri de la bugetul local, pietruit/ asfaltat pe două tronsoane în stare proastă), DJ 284 (modernizat cu fonduri PNDL), DJ 243A (pietruit/ asfaltat/ de pământ pe 3 tronsoane în stare proastă), DJ 243 ( asfaltat, dar necesită reabilitare), Dj 244 (asfaltat, dar în staAşadre proastă), DJ 244A (partial asfaltat, dar cu două tronsoane pietruite / de pământ în stare proastă), DJ 244C (parţial pietruit, în stare proastă), DJ 244E (parţial pietruit, în stare proastă), DJ 245D (parţial pietruit în stare proastă), DJ 159E (modernizat cu fonduri de la bugetul local) şi DJ 244D (parţial modernizat cu fonduri de la bugetul local, parţial pietruit în stare proastă).
În cazul PNDL, beneficiarii au fost mai numeroşi (69 de primării), printre care şi comuna Albeşti. Comuna Albeşti se numără printre primăriile din judeţ care au depus proiecte de modernizare drumuri comunale şi străzi în anul 2018 pentru finanţarea din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii (FDI) al Guvernului, care a fost însă desfiinţat la sfârşitul anului respectiv.
În Ghidul de investiţii pentru proiecte locale de drumuri comunale şi infrastructură social, realizat de Banca Mondială pentru MDRAP în anul 2015, se propune o prioritizare a investiţiilor pentru reabilitarea şi modernizarea acestor drumuri de interes local plecând de la un set de criterii complex, precum numărul şi densitatea populaţiei, nivelul de dezvoltare şi posibilităţile financiare ale autorităţilor locale. 

2. INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ
Pe teritoriul judeţului Vaslui de care aparţine comuna Albeşti, avem o lungime de 249 km cale ferată, din care 192 km ccu o linie de cale ferată, iar 57 km cu două linii.
Densitatea căilor ferate este de 47,7 km/1000km2, fiind cu puţin peste media pe ţară care este de 47 km/1000km 2.
Pe graniţa cu Republica Moldova, judeţul Vaslui are un punct de control şi trecerea frontierei la Fălciu pentru traficul sezonier de marfă şi călători.
Puncte de trecere peste calea ferată sunt:

• DN 24 în dreptul localității Crasna;
• DN 2F la ieșirea din localitatea Vaslui;
• DN 15D în dreptul localității Buhăiești și în satul Băcești;
• DJ 248 în dreptul localității Rateșu Cuzei;
• DJ 245E în dreptul localității Bulboaca;
• DJ 245A în dreptul localității Muntenii de Jos;
• Șoseaua Bârlad - Grivița ieșirea din Municipiul Bârlad;
• Strada Alexandru Ioan Cuza către Poligonul M.A.P.N.;
• localitatea Zorleni pe șoseaua către Murgeni;
• DN 24B ieşirea din localitatea Epureni;
• localitatea Floreni - oraşul Murgeni, Oraş Murgeni către Găgeşti;
• localitatea Banca către Viişoara;
• DN 24B în Municipiul Huşi.

La nivelul județului, infrastructura feroviară este împărțită astfel:
a) Secţia de circulaţie 600 Tecuci - Iaşi;
b) Secţia de circulaţie 607 Zorleni - Fălciu Nord (nu circulă nici un operator feroviar);
c) Secţia de circulaţie 608 Crasna- Huşi (închisă);
d) Secţia de circulaţie 609 Buhăieşti - Roman, până la km. 33 + 200 ( este închiriată către S. C. RC - CF TRANS S.R.L. Braşov);
e) Secţia de circulaţie 705 Galaţi - Bârlad, de la km. 98 + 300 (este închiriată către S.C. RC - CF TRANS FEROVIAR Cluj).

Pe raza judeţului nu există triaje sau linii de cale ferată electrificate, dar există un număr de 8 staţii şi 6 halte, după cum urmează: 

• Staţia CFR Zorleni - comuna Zorleni;
• Staţia CFR Vaslui - strada Republicii, nr. 1, Vaslui;
• Staţia CFR Tutova - comuna Tutova;
• Staţia CFR Huşi - strada Gării, nr. 1, Huşi;
• Staţia CFR Fălciu - comuna Fălciu;
• Staţia CFR Crasna - comuna Albeşti;
• Staţia CFR Buhăieşti - comuna Vultureşti;
• Staţia CFR Bârlad - strada Primăverii, nr. 1, Bârlad;
• Halta de Mişcare Rebricea - comuna Rebricea;
• Halta de Mişcare Negreşti Vaslui - oraş Negreşti;
• Halta de Mişcare Murgeni - Oraş Murgeni;
• Halta de Mişcare Munteni - comuna Munteni de Jos;
• Halta de Mișcare Bălteni - comuna Bălteni;
• Halta de Mișcare Banca - comuna Banca.

Liniile feroviare străbat un număr de 489 poduri și podețe.

3. INFRASTRUCTURA DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ
În prezent, comuna Albeşti nu dispune de reţea de alimentare cu apă potabilă, locuitorii comunei utilizează apa din fântâni folosind instalaţii improvizate: hidrofor, pompe etc, dar această utilitate edilitară face parte din proiectele prioritare ale comunei în perioada 2021 -2027.

4. INFRASTRUCTURA DE COLECTARE SI EPURARE A APELOR UZATE
În prezent, comuna Albeşti nu dispune de reţea de canalizare a apelor menajere, evacuarea acestora din gospodarii făcându-se descentralizat, prin latrine uscate, fose septice, puţuri absorbante. Acest lucru se constituie într-un factor de poluare a apelor de suprafaţă, apa din straturile superficiale de până la 150 cm adâncime fiind nepotabilă, conform buletinelor de analiză.
Având în vedere situaţia existentă, se menţionează că este strict necesară respectarea legislaţiei privind protecţia apelor, prin asigurarea unei distanţe de protecţie de 1 O m în jurul captărilor acviferelor şi prin realizarea sistemului de canalizare al apelor uzate (conform: Legea apelor nr. 107/1996, art. 16 si 19; HG 930/11.08.2005 a Normele speciale din 11 august 2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică şi a Ordinului 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igiena şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei).
Această utilitate edilitară face parte din proiectele prioritare ale comunei în perioada 2021 - 2027.

5. INFRASTRUCTURA PENTRU DISTRIBUTIA GAZELOR NATURALE
În prezent locuitorii comunei Albeşti nu dispun de alimentare cu gaze naturale, dar această utilitate edilitară face parte din proiectele prioritare ale comunei în perioada 2021 -2027.
Prin urmare, comuna Albeşti a început demersurile privind înfiinţarea reţelei de gaz din anul 2020. Proiectul are denumirea "Înfiinţare sistem de distribuţie gaze naturale în comuna Albeşti, judeţul Vaslui" şi va fi depus în cursul anului 2021 spre finanţare prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, Componenta 1 Apel: POIM/859/8/2/Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine/2/Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte vecine. Prin proiect se propune alimentarea cu gaze a satelor Albeşti, Corni Albeşti şi Crasna, aparţinătoare comunei Albeşti, judeţul Vaslui, astfel se va realiza prin intermediul unei conducte de racord de înaltă presiune în lungime de aproximativ 0,512 km, având Dn 100, Pn 40 bar, racordare în conducta de înaltă presiune Dn 100, Pn 40 bar, Dn 300 "Racord gaze SRMP Huşi". Staţia de reglare - măsurare de predare (S.R.M.P.) va avea o capacitate de 1.000 Nmc/h, va fi amplasată în satul Crasna, pe un teren aparţinător comunei Albeşti, va fi executată şi va funcţiona conform normelor. Lungimea iniţială a reţelei de distribuţie este de 36.431 km. Aceste date au fost preluate din Studiul de Fezabilitate nr. 21/2020 întocmit de către firma de proiectare, existând posibilitatea ca la faza Proiect Tehnic să intervină modificări.

6. INFRASTRUCTURA PENTRU DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE
În prezent, satele comunei Albeşti sunt alimentate cu energie electrică din sistemul energetic naţional, prin intermediul posturilor de transformare de tip aerian, prin branşamente aeriene. Comuna este străbătută de linia electrică aeriană de 11 Ok V Roşi eşti AxPTA2 Crasna.
A vând în vedere faptul că la nivel judeţean nu mai există producători convenţionali de energie, după desfiinţarea fostelor CET, V asluiul devine un pol al producţiei de energie regenerabilă. În prezent, sunt în funcţiune parcuri eoliene la Vutcani, Albeşti, Emil Racoviţă, Ghermăneşti, Drânceni cu o capacitate totală de peste 60 MW, în timp ce la Deleni, Bogdăneşti şi Viişoara există proiecte mature de mari dimensiuni (298 MW în total, mai mare decât a termocentralei de la Borzeşti), încă nefuncţionale. 

1. TRANSPORTUL PUBLIC RURAL
Transportul în comun, în Comuna Albeşti se realizează de către companii private ce au curse între localităţile importante din judeţ.

2. SĂNĂTATE
Reforma sistemului de sănătate are ca principale obiective îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea eficienţei utilizării resurselor şi creşterea nivelului asistenţei medicale acordate populaţiei şi a calităţii serviciilor medicale. Măsurile de reformă privesc în principal restructurarea modului de organizare şi fumizare a serviciilor destinate îngrijirii sănătăţii şi schimbarea modului de finanţare a activităţii, fiind centrate pe itroducerea asigurărilor sociale de sănătate. Asigurarea serviciilor medicale în comuna Albeşti se face de către Dispensarul Uman din satul Albeşti.
Intervalul de referinţă între anii 2013 - 2019, conform datelor INS, arată că infrastructura publică de sănătate este într-o continuă fluctuaţie, iar un aspect foarte important pentru mediul rural este reprezentat de lipsa cabinetelor de medicină de familie în anii 2018 -2019. Principala problemă cu care se confruntă în prezent sistemul sanitar este deficitul de medici de familie. Cei mai mulţi dintre aceştia se apropie, sau chiar au depăşit vârsta de pensionare, alţii au preferat să migreze către ramuri ale medicinei mai bine plătite, iar cei tineri nu sunt atraşi de acest domeniu care presupune navetă, venituri modeste şi un număr mare de consultaţii pe zi. Deşi legislaţia permite medicilor de familie să-şi deschidă puncte de lucru în alte comune pe o rază de 15 km faţă de cabinetul principal, interesul fiind redus deoarece aceştia au un număr mare de pacienţi înscrişi.
Cu toate acestea, comuna Albeşti se află printre localităţile în care nu s-a înregistrat în intervalul 2012 -2018 niciun caz de deces sub vârsta de 1 an. 
Serviciul de asistenţă socială este organizat în cadrul primăriei ca serviciu distinct.

3. EDUCATIE
Procesul de învăţământ din comuna Albeşti se desfăşoară în cadrul a 6 instituţii de învăţământ, dintre care 3 grădiniţe şi 3 şcoli. Cele 6 instituţii de învăţământ sunt: Grădiniţa cu Program Normal, sat Comi Albeşti; Grădiniţa cu Program Normal Albeşti; Grădiniţa cu Program Normal Crasna; Şcoala Primară, sat Crasna; Şcoala Gimnazială nr. 1, sat Crasna; Şcoala Gimnazială Corni Albeşti. În aceste instituţii îşi desfăşoară activitatea un număr de 20 de cadre didactice (la nivelul anului 2019 conform INS).

În comuna Albești își desfășoară activitatea 2 cămine culturale:

• Cămin Cultural, sat Corni Albești;
• Cămin Cultural "Ion Iancu Lefter", sat Albești.

Tot în satul Albești se află si Biblioteca „Ion Iancu Lefter”.
Biblioteca comunală "Ion Iancu Lefter" Albeşti, Vaslui, funcţionează din anul 1954 în incinta Căminului Cultural Albeşti având două săli, prima fiind sala de împrumut carte, iar a doua fiind sala de lectură unde sunt consultate enciclopediile, atlasele, dicţionarele. Cel mai vechi registru al bibliotecii datează din 1954.
Biblioteca comunală "Ion Iancu Lefter" Albeşti dispune de un număr de 14.6 59 de volume, toate fiind aşezate la raft pe domenii după Sistemul Clasificării Zecimale Universale. Anual biblioteca înregistrează peste 400 de utilizatori, provenind din toate categoriile socio -profesionale şi pe vârste diferite. Împrumutul de carte se desfăşoară normal, numărul volumelor eliberate fiind de 8. 780 bucăţi, frecvenţa anuală de 6.128, iar frecvenţa prin intermediul internetului de 4.876. Biblioteca a fost numită "ION IANCU LEFTER" prin Hotărârea Consiliului Albeşti nr. 18 din 12 iulie 2002, în amintirea cunoscutului poet albeştean Ion Iancu Lefter, născut pe 28 septembrie 1940 în satul Gura -Albeşti, membru al Uniunii Scriitorilor, decedat în anul 1990 pe data de 1 martie. De aceea anual se organizează manifestări omagiale dedicate patronului spiritual al acestei instituţii. O bibliotecă modernă trebuie să răspundă nevoilor comunităţii, iar aceste nevoi fiind în continuă schimbare, astfel că din 17 februarie 2011, biblioteca a beneficiat de Programul "Biblionet - Lumea in biblioteca mea". Acest program Biblionet a fost bine primit de locuitorii din comună datorită internetului, îndeosebi de elevii din gimnaziu şi liceu, dar şi de părinţii copiilor aflaţi în străinătate sau pensionari. Echipamentele modeme, ecranul de proiecţie, videoproiectorul, vin în ajutorul bibliotecarului în desîaşurarea diverselor activităţi cultural - educative. 

Activităţi culturale:
Biblioteca rămâne principalul centru cultural de referinţă dintr-o localitate. Pornind de la ideea că omul este rodul educaţiei pe care o primeşte, Biblioteca comunală "Ion Iancu Lefter" Albeşti a organizat diferite activităţi cultural - educative în colaborare cu instituţii din comună şi din alte localităţi, precum:

• „Pomi Luceafărul”;
• „Unirea Principatelor Române”;
• „Ziua femeii”;
• „Eroi au fost, eroi sunt încă”;
• „Ziua Internaţională a copilului” - activitate desfăşurată în colaborare cu I.R.D.O. Bucureşti şi Scoala Albeşti;
• Lansarea cărţii „Comuna Albeşti - File de Istorie” scrisă de Prof. Dr. Nicolae Ionescu şi Prof. Coşeru Benone;
• „Ziua Pensionarului la a V -a ediţie";
• „l decembrie - zi istorică";
• „Cel mai vârstnic locuitor al comunei Albeşti";
• Lansarea şi inaugurarea oficială a Programului "Biblionet - Lumea în Bilioteca mea";
• „Dimineţi de basm";
• „Sărbătoarea Sfântă a Crăciunului", etc.

Scopul fundamental al oricărei manifestări organizate a fost şi este apropierea cărţii de cititori. Aşadar, Biblioteca comunală "Ion Iancu Lefter" Albeşti prin activitatea sa, toţi oamenii au acces la informaţii.
Spiritualitatea creştin-ortodoxă din comună este reprezentată prin şapte parohii care au împrumutat unele elemente din cultul ortodox şi din folclorul tracic al înaintaşilor noştri reuşind să se deosebească în linii mari şi să creeze astfel stilul local original.
În comuna Albeşti din judeţul Vaslui regăsim următoarele lăcaşe de cult:

• Biserica Ortodoxă „Sfânta Cuvioasă Paraschiva” din sat Gura Albești;
• Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii domnului” din sat Crasna;
• Biserica Ortodoxă „Sfântul Dumitru” din sat Corni Albești;
• Biserica Ortodoxă „Sfântul Gheorghe” din sat Corni Albești;
• Biserica Ortodoxă din sat Albești;
• Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din sat Albești;
• Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din sat Corni Albești;
• Uniunea Comunității Cultului Creștin după Evanghelie din sat Crasna;
• Uniunea Comunității Cultului Creștin după Evanghelie din sat Corni Albești.

1. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

1.1. CALITATEA AERULUI
Evaluarea calității aerului înconjurător se face de către APM pe baza datelor colectate de cele două staţii automate de fond urban, amplasate în municipiile Vaslui şi Huşi, care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). În aceste staţii se monitorizează următorii poluanţi: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx, NO, NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (03), benzen, toluen, etil-benzen, o,m,p-xileni, pulberi în suspensie (PMlO nefelometrie şi PMl0 gravimetric) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii). Calitatea aerului ambiental s-a măsurat în 3 puncte din municipiul Vaslui, doar pentru indicatorul amoniac (NH3 ).
Deşi captura de date nu a fost în anul 2018 completă pentru niciunul dintre aceşti indicatori, măsurătorile efectuate au relevat următoarele informaţii:

• Dioxidul de azot: concentraţiile medii orare (măsurate doar la Staţia Vaslui), ca şi maximul valorilor orare ( 131 ug/mc, Aprilie 2018) s-au situat sub valoarea limită orară de (200 ug/mc ). Concentraţia medie anuală (21 ug/mc) s-a situat la jumătate faţă de valoarea limită anuală ( 40 ug/mc ), însă tendinţa este de creştere faţă de anii anteriori;
• Dioxidul de sulf: concentraţiile medii orare, maximul valorilor orare (21, 7 ug/mc ), concentraţiile medii zilnice şi maximul valorilor zilnice (11, 1 ug/mc) nu au depăşit limita zilnică (125 ug/mc). Concentraţia medie anuală a fost de 4,8 ug/mc, în creştere faţă de anul 2017;
• Pulberi în suspensie (PM10 gravimetric): în anul 2018 s-au înregistrat 8 depăşiri ale valorii limită zilnice (50 ug/mc), cu un maxim de 75,4 ug/mc în luna decembrie. În schimb, concentraţia medie anuală a fost de 25 ug/mc, sub valoarea limită anuală ( 40 ug/mc);
• Metale grele: nu s-au făcut determinări din filtre la cele două staţii;
• Monoxidul de carbon: nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limite orare ( 10 mg/mc ), iar concentraţia medie anuală a fost de doar 0,5 mg/mc, de 4 ori mai mare ca în perioada 2013-2014;
• Benzenul: nu s-au colectat date suficiente pentru a respecta criteriile de calitate;
• Amoniacul: s-a monitorizat discontinuu în 3 puncte de municipiul Vaslui, valoarea maximă raportată fiind de 22,8 ug/mc în ianuarie 2018, mult sub concentraţia medie lunară admisă (100 ug/mc). Concentraţia medie anuală a fost de 18,1 ug/mc, în scădere faţă de anul 2017;
• Ozonul: în cursul anului 2018 nu s-au îmegistrat valori care să depăşească pragul de informare de 180 ug/mc, concentraţia medie lunară îmegistrând un maxim de 62 ug/mc în luna martie. Concentraţia medie anuală a fost de 43 ug/mc, în scădere faţă de anul 2017.

Deşi aceste măsurători au fost realizat doar în staţia din municipiul Vaslui, sunt discontinue şi chiar lipsă pentru unii poluanţi, nu există niciun indiciu legat de faptul că judeţul s-ar confrunta cu probleme majore legate de calitatea aerului. Totuşi, pentru a îmbunătăţi calitatea datelor de monitorizare, precum şi gradul de acoperire a acestora, se recomandă înfiinţarea de noi staţii, cel puţin în fiecare centru urban din judeţ.
Sursele principale de poluare ale aerului din judeţul Vaslui sunt instalaţiile industriale, transporturile şi agricultura.
Tendinţele de emisii totale de poluanţi estimate de APM Vaslui pentru perioada 2014-
2018, inclusiv pentru poluanţi care nu au putut fi măsuraţi în ultimii ani, au indicat:

• scădere a emisiilor totale de dioxid de sulf, mai ales pe fondul dispariției instalațiilor de mari dimensiuni pentru producerea energiei electrice și termice (de tip CET) și creșterea gradului de conectare a populației la rețeaua de gaze naturale;
• o creștere lentă a emisiilor de oxizi de azot, pe fondul creșterii traficului motorizat;
• o stagnare a emisiilor de amoniac, prin menţinerea în activitate a fermelor zootehnice din judeţ;
• o scădere a emisiilor de compuşi organici volatili nemetanici, prin restrângerea unor activităţi industriale poluante;
• o creştere a emisiilor de cadmiu şi o scădere a celei de plumb, pe fondul creşterii traficului, respectiv a restrângerii unor activităţi industriale;
• o scădere a emisiilor de compuși hidrocaburi aromatice policiclice pe fondul restrângerii activităţii industriale, dar şi a utilizării de noi produse mai puţin dăunătoare pentru tratarea plantelor.

La nivelul judeţului Vaslui a fost întocmit de către CJ, în conformitate cu OM 598/2018, Planul de menţinere a calităţii aerului pentru perioada 2018-2022, care cuprinde măsuri şi acţiuni cu termene ferme, implicit şi resursele prevăzute pentru implementarea acestora.

1.2. CALITATEA APEI
Resursele totale de apă ale judeţului Vaslui cuprind resursele de suprafaţă ( curgătoare şi stătătoare), respectiv cele subterane. Sistemele de irigaţii funcţionale acoperă o pondere infimă din terenurile agricole din judeţ, iar gradul de conectare a gospodăriilor la reţeaua centralizată de distribuţie a apei potabile este mult sub media naţională. Cel mai mare consumator de apă este totuşi sectorul agricol (80% din total), urmat de populaţie (16%) şi industrie ( 4%). Cu toate acestea raportul cerinţă-resursă nu este constant în timp, perioadele secetoase tot mai frecvente creeând dificultăţi privind alimentarea cu apă (scăderea nivelului din puţurile subterane). În schimb, captările de suprafaţă pentru sistemele centralizare de alimentare cu apă nu au înregistrat astfel de probleme până în prezent.
Presiunile hidromorf ologice asupra cursurilor de apă din judeţ sunt semnificative şi se prezintă sub forma lucrărilor de regularizări, îndiguiri, acumulări, derivaţii, prelevări, restituţii de ape uzate etc. Acestea au contribuit în ultimele decenii la afectarea biodiversităţii, dar şi la alterări fizice ale respectivelor corpuri de apă. Aşadar, Administraţia Bazinală de Apă Prut­Bârlad monitorizează parametrii calitativi at apei la nivelul a 79 de corpuri naturale/cvasinaturale şi 25 puternic modificate.
Creşterea cantităţilor de fosfaţi şi nitraţi din ape, generate de dejecţii umane ş1 animaliere, accentuează fenomenul de eutrofizare sau de "înflorire". Dacă aceştia ajung în apa consumată de populaţiei conduc la apariţia unei maladii letale pentru bebeluşi ("maladia albastră").

1.3. CALITATEA SOLULUI
A vând în vedere faptul că suprafaţa de teren agricol predomină în această zonă, tendinţa din ultimii ani este de restrângere a suprafeţelor ocupate de păşuni, concomitent cu creşterea celor arabile, respectiv plantate cu viţă de vie şi pomi fructiferi.
Clasificarea calităţii terenurilor agricole, funcţie de nota medie de bonitate, indică faptul că cele mai mari suprafeţe au un potenţial de fertilitate mediu, exceptând cazul păşunilor - unde predomină terenurile cu fertilitate redusă. Acest potenţial productiv este semnificativ afectat de factori naturali şi antropici, mai ales sub forma fenomenelor de eroziune ( de suprafaţă şi de adâncime), respectiv de alunecări de teren. La baza lor stau vânturile, precipitaţiile, dar şi activităţile umane, precum lucrările agricole pe linia de cea mai mare pantă, tratamentele cu pesticide şi fertilizanţi chimici, ploile acide etc.

2. STAREA FONDULUI FORESTIER
Conform datelor fumizate de Direcţia Silvică Vaslui, starea de sănătate a pădurilor este afectată mai ales de deficitul hidric şi excesul termic, specifice condiţiilor de stepă şi silvostepă din zonă, dar şi de acţiunea unor insecte. Angajaţii instituţiei au raportat în anul 2018 pagube produse de insecta defoliatoare/parazitul vegetal Oidium sp pe 366 ha de pădure de foioase, a Ips Duplicatus pe 2,5 ha de conifere, a Melasoma populi pe 13 ha de pepineră. Pentru acestea au fost aplicate stropiri cu substanţe de combatere a acestora sau chiar extrageri de exemplare pe 282 ha de pădure.
Direcţia Silvică Vaslui a efectuat în perioada 2014-2018 împăduriri pe circa 50-100 ha/an, cu precădere la nivelul fondului forestier existent, mai exact pe suprafeţele de pădure parcurse cu tăieri de regenerare şi pe cele cu poieni sau goluri neregenerate. De asemenea, aproximativ 450 ha de păduri au fost regenerate în fiecare an, conform amenajamentelor silvice. Suprafaţa parcursă cu tăieri a crescut în perioada 2014-2018 cu peste 67%, mai ales în cazul tăierilor de conservare şi a celor progresive, în timp ce tăierile rase s-au redus de peste 5 ori ( de la 229 ha în 2014 la doar 45 ha în 2018). Prin urmare, şi volumele de masă lemnoasă recoltate au crescut cu circa 15%, mai ales în cazul pădurilor private.
Ameninţările la adresa fondului forestier sunt legate de tăierile ilegale şi comerţul ilicit cu lemn, nefinalizarea cadastrului general şi regimul neclar al proprietăţii asupra unor loturi de pădure, neasigurarea pazei pădurilor de către toţi proprietarii privaţi, insuficienţa personalului de control silvic, supracapacitatea de prelucrare primară a lemnului, ritmul redus al împăduririlor, risipirea unor deşeuri de lemn de către societăţile care exploatează ş1 nevalorificarea energetică a acestora, etc.
Prin urmare, Comuna Albeşti nu face parte din zonele cu deficit de vegetaţie forestieră, unde au avut loc defrişări masive în scopul introducerii în circuitul agricol.

3. MANAGEMENTUL DESEURILOR
Deşeurile menajere sunt colectate de către societatea S.C. FINANCIAR URBAN SRL şi transportate la staţia de colectare, selectare şi transfer din comuna Roşieşti, unde sunt sortate şi valorificate.

4. SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Efectele încălzirii globale se resimt tot mai puternic la nivel de ţară. Astfel, temperaturile maxime au o tendinţă de creştere (exceptând o scădere temporară în anul 2018) şi se apropie tot mai mult de pragul de 40 de grade. Temperatura medie anuală a variat, în perioada 2013 - 2018, în intervalul 10,2 - 11,1 grade Celsius, faţă de o medie multianuală pentru perioada 1960 - 2000 de doar 9,4 grade Celsius.
Aceste schimbări climatice au un impact foarte senos asupra econom1e1, existând perioade tot mai frecvente de secetă severă.

Turismul este una din ramurile economice care a cunoscut cea mai rapidă expansiune în ultimele decenii. Motivaţiile turiştilor sunt foarte diverse: unii turişti caută odihnă şi relaxare, alţii aventură, unii preferă natura, în timp ce alţi turişti vor să descopere locuri noi sau sunt interesaţi de obiectivele cultural - istorice sau de manifestările culturale. Refacerea sănătăţii se numără de asemenea, printre motivaţiile turistice frecvent întâlnite.
Datorită organizării regionale şi avantajelor oferite la nivelul zonei, există posibilităţi de a investi în turism. Cadrul natural cu valoare deosebită favorizează dezvoltarea agroturismului. Suprafeţele de teren împădurite care acoperă dealurile şi aerul curat permit dezvoltarea turismului de agrement.
Principalele resurse locale ce pot revitaliza sectorul turistic, sunt:

• Produse agricole;
• Produse lactate;
• Fructe;
• Meşteşuguri tradiţionale.

În ceea ce priveşte domeniul turismului, Consiliul Local al comunei Albeşti va avea în vedere ca principal obiectiv modernizarea infrastructurii în general și cu precădere a căilor de circulaţie rutieră, a reţelelor de alimentare cu energie electrică, înfiinţarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare, înfiinţarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale, pentru promovarea formei de turism şi a produselor turistice noi, precum turism de weekend, turismul de recreere, agroturismul.
În plan intern, Consiliul Local Albeşti, promovează dezvoltarea economico-socială, ştiinţifică şi culturală durabilă, optimă a teritoriului cu respectarea autonomiei şi a atribuţiunilor comunei, dar în corelare cu programul şi planul regional în reţele de dezvoltare policentrică. Prin urmare, avem în vedere: 

1. Întărirea şi extinderea cooperării cu instituţii şi organizaţii internaţionale şi regionale;
2. Dezvoltarea economică sustenabilă şi sprijin pentru IMM-uri;
3. Creşterea competitivităţii şi a convergenţei intra-regionale în privinţa actului administrativ;
4. Creşterea atractivităţii turistice şi implicit dezvoltarea serviciilor turistice în comună.

Turismul pentru orice aşezare constituie o alternativă pentru zonele defavorizate sau pentru cele afectate de restructurare şi şomaj. Valoarea potenţialului turistic al judeţului Vaslui şi stadiul actual de valorificare insuficient exploatat, permite conturarea unor direcţii de dezvoltare.
În concluzie, datorită organizării regionale, facilităţilor fiscale şi avantajelor oferite, la nivelul zonei există posibilităţi multiple de a investi în turism. Cadrul natural cu valoare deosebită favorizează dezvoltarea turismului de agrement. De asemenea, se poate dezvolta şi agroturismul.